Studiu al efectului pozitiv pe termen indelungat al zeolitului natural asupra randamentului strugurilor


S-a demonstrat ca randamentul mediu de struguri per plante de vita de vie, comparativ cu cifra de control de 1.8-2.8 (zaharoza masurata in suc de struguri ) a crescut cu 5-27%, in timp ce aciditate a scazut de la pH = 3.75 la 4.52 in functie de tipul de zeolit natural si corespunzator ingrasaminte organo-zeolitice si durata de administrare a acestora in cultura de vita de vie.

Studiile efectuate in ultimul secol au dovedit ca imbogatirea solului cu zeoliti naturali contribuie la cresterea productivitatii diferitelor culturi agricole si care simultan se caracterizeaza printr-un post-efect . De fapt , spre deosebire de ingrasaminte minerale , aplicarea lor anuala nu este necesara, dar efectul pozitiv al acestor minerale asupra cresterii productivitatii plantelor se manifesta mai multi ani [ 1-3 ].

Studiile anterioare referitoare la efectul zeolitilor naturali asupra productiei de struguri au fost efectuate in Italia si in Grecia . Studiile efectuate in Grecia au aratat ca aplicarea de roci cu continut de heulandit si ingrasaminte organo – zeolitice preparate pe baza acestora ( amestec de zeolit cu gunoi de grajd ) pe sol are un efect semnificativ la sporirea productivitatii de struguri in al doilea an al experimentului.

Lucrarea prezenta prezinta rezultatele pozitive post-efect ale aplicarii a doua tipuri de zeoliti asupra cresterii randamentului de struguri : post-efectul rocilor cu continut de heulandit in anul al doilea si al treilea dupa aplicare respectiv al rocilor cu continut de clinoptilolit in al doilea an al experimentului. Influenta post-efect al ingrasamintelor organo – zeolitice facute pe baza zeolitilor mai sus mentionati ( amestec de zeolit cu gunoi in proportie de1:1 ) a fost de asemenea studiat. Experimentele au fost efectuate pe o mica ferma , in Santorini ( Nordul Greciei ), intr-o relativ veche podgorie de fructificare redusa , plantat in 1978 . Solul terenului in studiu a fost de culoare rosie , cu pH = 4,8 , cu capacitate scazuta a schimbului de cationi – 0.09 – 0.22 meq / g si fer-tilitate scazuta.

Rocile locale cu continut de heulandit cu continut de minerale principale cuprins intre 70-80 % si capacitatea de schimb de cationi 4,54 meq / g [ 3 ] si rocile cu continut de clinoptilolit cu continutul de mineral principal de 60-90 % , iar capacitatea de schimb de cationi – 3,3 meq / g [ 3 ] – au fost utilizate in experiment .Experimentele pe teren au fost efectuate in cinci variante. Prima varianta ( de control) , cand pe termen de trei ani ( 2006 – 2008) ingrasaminte minerale nu s-au adaugat la sol . Obiectul de comparatie a constat in cinci plante de vita de vie in crestere pe acest teren .A doua varianta , atunci cand roci cu continut de heulandit au fost macinate ( granulare 1-2 mm ) , la raportul – 500 g zeolit pe planta a fost introdus in sol, plasat la o adancime de 5-10 cm , cinci plante in total . Au fost aplicat Zeoliti numai in anul 2006 , in timp ce post-efectul de aplicare al zeolitilor a fost studiat in perioada 2007-2008.

A treia varianta – cand amestec de ingrasaminte organo – zeolitice au fost introduse in sol pe baza de 250 g de zeolit pisata si 250 g gunoi de grajd pe planta, cu plasarea corespunzatoare de ingrasamant la adancime de 5- 10 cm , la un total de 5 plante. Au fost introduse ingrasaminte in sol doar in 2006 , in timp ce post-efectul acestor ingrasaminte a fost studiat in perioada 2007-2008.

A patra varianta – cand roca cu continut de clinoptilolit ( granulare 1-2 mm ) a fost introdusa in raport de 500 gr. zeolit pe planta cu plasarea corespunzatoarela adancimea – 5-10 cm , in total la 5 plante . Ingrasamintele au fost introduse in sol abia in 2007 , in timp ce post-efectul acestor ingrasaminte a fost studiata in 2008 .A cincea varianta – atunci cand ingrasaminte organo – zeolitice ( amestec de clinoptilolit cu gunoi de grajd ) au fost introduse in sol pe baza de 250 g de zeolit zdrobit si 250 ggunoi de grajd pe planta cu plasarea corespunzatoare a ingrasamantului la adancimea – 5-10 cm , in total cinci plante . Ingrasamintele au fost introduse in sol abia in 2007 , in timp ce post-efectul acestor ingrasaminte a fost studiata in 2008.

Randamentul mediu de struguri per planta de vita de vie a fost definit . Prin urmare randament total de struguri de la cinci plante a fost calculata in fiecare varianta cu recalculare in continuare pe planta (randament mediu pe planta ). Analiza datelor obtinute demonstreaza urmatoarele. In a doua varianta randamentul a fost crescut in comparatiecu cele obtinute la varianta de control conform anilor: in 2006 – cu 76 % , in 2007 – ( post-efect ) cu 90% si in anul 2008 ( efect secundar ) – cu 115 %.

In a treia varianta randamentul de struguri a crescut cu 30 % , 80 % si respectiv 160 %. In a patra varianta randament de struguri a fost majorat pe ani , in comparatie cu anul de control , in anul 2007 a fost majorat cu 42% , in 2008 ( post-efect ) cu 83 % . In a cincea varianta – cu 36% si respectiv cu 146 %.

Datele din tabel arata ca cea mai mare crestere a randamentului de struguri are loc in perioada de post-efect si nu in anul de introducere a ingrasamintelor zeolitice si organozeolitice in sol. Cresterea productiei de struguri in perioada de post-efect = (efect secundar) poate fi probabil explicata prin influenta a doi factori . Primul – aceasta este conditionarea solului in zona rizosfera a plantei, care se manifesta mai bine in cazul introducerii de roca cu continut de heulandit in sol decat la introducerea de roca cu continut de clinoptilolit. Al doilea factor , mai important, este crearea unui anturaj microbian favorabil, in special cresterea numarului de microorganisme fixatoare de azot datorita influentei ingrasamintelor de zeoliti si ingrasamintelor organo – zeolitice . Acesta din urma contribuie mai eficient la crearea unui mediu/anturaj microbian favorabil in sol.

De asemenea s-a descoperit ca aplicarea ingrasamintelor zeolitice si organo-zeolitice au un anumit/specific efect asupra indicilor cantitativi ai mustului. In special, continutul de zahar in must este crescut cu 5-27% iar aciditatea scade de la un pH = 3.75 la 4.52, in functie de tipul de zeolit si ingrasamintul organo-zeolitic corespunzator. Astfel, sa dovedit ca imbogatirea solului cu zeoliti naturali si ingrasaminte organo-zeolitice realizate pe baza lor contribuie la o crestere semnificativa a randamentului de struguri in podgorii nefertile. Acest efect pozitiv se manifesta in doi-trei ani. Ca o consecinta, necesitatea utilizarii costisitoare si deficiene a ingrasamintelor minerale cade, reducand semnificativ reducand semnificativ pretul de struguri (pret de vanzare) si reducerea riscului de poluare mediu/solului cu substante care contin azot.